România și alte țări de pe flancul estic al NATO plănuiesc să acopere costurile de întreținere pentru bazele militare americane, o măsură menită să descurajeze administrația președintelui Donald Trump să retragă trupele de pe continent. Presiunea este deja concretă pentru România, de unde Statele Unite au retras 1.000 de militari, în pofida conflictului ruso-ucrainean de la graniță.
De șase luni, administrația de la Washington derulează o evaluare a prezenței militare americane în Europa, cu termen de finalizare în luna decembrie. Acest exercițiu ar putea conduce la reduceri masive de echipamente și personal. În prezent, între 80.000 și 100.000 de militari americani sunt staționați în Europa, o treime dintre aceștia aflându-se în Germania. Statele est-europene găzduiesc efective mai reduse, de la câteva sute de militari în țările baltice la câteva mii în Polonia și România.
La nivel politic, România a demarat deja acțiuni de susținere a acestui obiectiv. În urmă cu trei săptămâni, consilierul prezidențial Marius Lazurcă s-a deplasat în SUA pentru a pleda în favoarea menținerii trupelor americane la bazele din Mihail Kogălniceanu (județul Constanța), Deveselu (județul Olt) și Câmpia Turzii (județul Cluj). Planul statelor de pe flancul estic apare într-un moment în care administrația americană își reevaluează angajamentele externe pe fondul presiunilor bugetare interne, arată Financiarul.
Presiunea fiscală din SUA este una dintre cauzele de fond. Sub administrația Trump, datoria publică americană a atins un record de 40.000 de miliarde de dolari, iar războiul cu Iranul a contribuit la o creștere de aproximativ 40% a prețului benzinei, la 4,11 dolari pe galon. „Declarațiile vehemente ale președintelui și eforturile administrației sale de a interveni pe piețele valutare și de obligațiuni dau impresia unei anumite disperări”, a declarat Eswar Prasad, profesor de economie la Universitatea Cornell. „Continuăm să cheltuim peste posibilități, iar presiunile pentru noi cheltuieli sunt și mai mari din cauza războiului”, a afirmat și Diane Swonk, economist-șef la KPMG US. Comentând o altă propunere economică, Michael Strain, director la American Enterprise Institute, a spus: „Sper că ceea ce spune secretarul Bessent este adevărat. Dar există câteva întrebări importante cu privire la modul în care acest lucru ar putea funcționa”.
În paralel, Washingtonul a devenit mai selectiv în sprijinul acordat aliaților. Președintele Trump a refuzat să mai furnizeze rachete Patriot Ucrainei, dar a acordat Kievului permisiunea de a construi fabrici pentru producerea acestora pe teritoriul ucrainean. Contextul de securitate regională este complicat. Flancul estic al NATO întâmpină dificultăți în a doborî eficient dronele care îi încalcă spațiul aerian, iar mai multe drone rusești s-au prăbușit deja pe teritoriul României, în județul Tulcea. Alianța se confruntă și cu un deficit de personal militar care îi afectează capacitatea de răspuns până în 2030.
Pentru bugetele de apărare din regiune, o astfel de decizie ar însemna o schimbare a modului de alocare a fondurilor. Dacă întreținerea facilităților militare americane intră în sarcina bugetului național, o parte din cheltuieli se mută din zona de investiții în cea a costurilor recurente de operare. Menținerea militarilor americani ar concura astfel direct cu alte alocări necesare, precum cele pentru personal și pentru capabilități antidronă. Recent, pe 20 august, Alianța a testat noile planuri de operații printr-o desfășurare aeriană în regiunea baltică, la care au participat avioane de luptă suedeze JAS 39C Gripen.
