IT-ul conduce în topul salariilor, urmat de Petrol și Gaze
Sectorul IT și-a menținut poziția de lider al celor mai mari salarii nete din România în prima jumătate a anului 2026, cu o medie lunară de 8.000 de lei. Această valoare depășește considerabil media națională, care în luna mai 2026 a fost de 5.684 de lei. Totuși, domeniul tehnologiei se confruntă cu cel mai mare decalaj dintre venitul real și cel dorit de angajați, o diferență de 50%. În timp ce angajatorii oferă 8.000 de lei, candidații și angajații din domeniu se așteaptă la un salariu de 11.993 de lei.
Clasamentul veniturilor nete este completat de sectorul Petrol și Gaze, unde media salarială a atins 7.000 de lei pe lună. Pe următoarele locuri se situează Cercetare-Dezvoltare, cu 6.800 de lei, și Construcții/Instalații, cu 6.500 de lei. Un grup de sectoare, printre care Ingineria, Telecomunicațiile, Auditul/Consultanța și Navalul/Aeronautica, înregistrează salarii medii de aproximativ 6.000 de lei net.
Sectoarele cu cele mai mici venituri concentrează cele mai multe angajări
La polul opus se află domeniile cu cele mai mici salarii medii nete din economie. Acestea includ serviciile de au pair, babysitting și curățenie, cu o medie de 3.300 de lei, saloanele de înfrumusețare (4.000 de lei), retail (4.300 de lei), serviciile de call-center/BPO (4.400 de lei) și industria alimentară (4.500 de lei). O caracteristică a pieței muncii este polarizarea: volumele mari de recrutare se concentrează tocmai în aceste segmente cu remunerare sub media națională, în timp ce presiunea salarială cea mai ridicată apare în sectoarele deja foarte bine plătite.
Diferența dintre salariul oferit și cel așteptat de candidați este o problemă generală pentru angajatori, media acestui ecart fiind de 30% la nivelul întregii economii. Acest decalaj este însă mult mai pronunțat în anumite domenii. După IT, cu un decalaj de 50%, urmează Asigurările (42%) și sectoare precum Auto, Juridic și Bancar (40%). Potrivit Financiarul, această discrepanță reprezintă un risc major pentru bugetarea costurilor de personal pentru anul 2027, deoarece retenția și recrutarea pot necesita majorări salariale peste dinamica actuală a veniturilor.
Presiunea asupra veniturilor este amplificată de doi factori contextuali. Aproximativ 20% din munca prestată în România este nedeclarată, ceea ce poate distorsiona statisticile oficiale. În plus, România a înregistrat recent cel mai abrupt recul al economisirii gospodăriilor din Uniunea Europeană. În aceste condiții, decalajul dintre salariul plătit și cel dorit devine un indicator mai relevant pentru planificarea costurilor decât simpla evoluție a salariului net.
Implicații pentru bugetarea resurselor umane în 2027
Pentru companiile care activează în sectoare cu deficit de personal calificat, precum IT sau Construcții, simpla aliniere la media salarială a pieței s-ar putea să nu mai fie suficientă pentru a asigura retenția angajaților. Pe de altă parte, în sectoarele cu volume mari de angajări, cum ar fi Retail, Industria alimentară sau Call-center/BPO, provocarea principală pentru management nu este nivelul ridicat al salariilor, ci gestionarea rulajului de personal și nevoia constantă de a acoperi rapid pozițiile vacante.
