Datoria publică a României a atins 60,1% din Produsul Intern Brut la finalul primului trimestru din 2026, conform datelor Eurostat publicate marți, 21 iulie. Depășirea acestui prag declanșează automat aplicarea unor măsuri de austeritate prevăzute de Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, care impun Guvernului blocarea anumitor categorii de cheltuieli.
Principala consecință este că statul nu mai are cadrul legal pentru a majora cheltuielile totale de personal și pe cele cu asistența socială. Aceste măsuri se adaugă celor deja active de la pragurile anterioare de îndatorare. Decizia de înghețare a veniturilor vine într-un context economic dificil, în care rata anuală a inflației a fost de 9,2% în luna iunie, mult peste media Uniunii Europene de 2,9%, potrivit datelor Eurostat. În termeni reali, blocarea plăților de la buget înseamnă o scădere a puterii de cumpărare pentru beneficiari.
Calendarul Guvernului și presiunea europeană
Pentru a pune în aplicare restricțiile, Guvernul trebuie să aprobe un act normativ cu putere de lege cel mai târziu în semestrul al doilea al anului 2026. Măsurile sunt necesare și în contextul european, deoarece România se află în procedura de deficit excesiv încă din 2020. Conform Regulamentului UE 2024/1263, Comisia Europeană urmează să transmită României o traiectorie de referință pentru cheltuielile nete, cu scopul de a reduce datoria publică și a menține deficitul bugetar sub pragul de 3% din PIB.
Executivul încearcă să demonstreze o corecție a dezechilibrelor macroeconomice. Potrivit planurilor actuale, deficitul bugetar calculat după metodologia europeană ESA este estimat să scadă la 6% din PIB în 2026, de la 7,9% din PIB în 2025 și 9,3% din PIB în 2024. Obiectivele sunt detaliate în planul bugetar-structural național pe termen mediu pentru perioada 2025-2031, document care vizează reducerea deficitului sub 3% și stabilizarea datoriei, conform News24.
Ministerul Finanțelor a comunicat că încă din 2025 au fost luate măsuri fiscale cu impact semnificativ pentru consolidarea bugetară și pentru îmbunătățirea disciplinei financiare. Cu toate acestea, proiecțiile oficiale arată o tendință de creștere a datoriei publice în următorii ani. Estimările indică o majorare de la 60,1% din PIB în primul trimestru din 2026 la 63,5% din PIB în anul 2029.
