Debitele scăzute ale marilor fluvii europene au devenit un risc operațional major, cu efecte directe în energie, logistică și agricultură. În România, ambele reactoare de la centrala nucleară din Cernavodă au fost oprite controlat, ceea ce a dus la pierderea unei surse care asigură în mod normal aproximativ 20% din electricitatea țării.
Primul reactor a fost oprit la finalul lunii iulie, iar al doilea pe 13 august. Decizia a venit după ce debitul Dunării la intrarea în țară a coborât la un minim istoric de 1.370 de metri cubi pe secundă pe 11 august. Pentru a menține în funcțiune al doilea reactor, autoritățile au încercat o intervenție hidrotehnică de urgență, care a inclus detonări de stânci în zona brațului Bala, dragarea albiei și scufundarea unor barje încărcate cu piatră.
Presiunea este una regională. În Ungaria, centrala nucleară Paks, responsabilă pentru aproape jumătate din producția de energie a țării, funcționează la circa 25% din capacitate. Guvernul de la Budapesta a scufundat două barje de 80 de metri pentru a ridica local nivelul apei și construiește un prag submers. „Fără intervenție, centrala risca să rămână fără suficientă apă pentru a continua să funcționeze.” La Budapesta, cota Dunării a atins un nou minim istoric, de aproximativ 10 centimetri.
Efectele economice depășesc producția de electricitate. Producătorii auto Dacia și Ford și-au întrerupt temporar producția în România până pe 19 august, reducând consumul energetic cu circa 200 MW. În Germania, nivelul critic al Rinului în zona Kaub a mutat transportul de mărfuri pe camioane și trenuri, ceea ce a crescut costurile în rețele logistice deja supraîncărcate. Mai multe landuri germane au relaxat restricțiile de circulație pentru camioane.
În Italia, agricultura este grav afectată de nivelul scăzut al fluviului Pad. Economia italiană este cel mai mare producător de orez din Europa, iar peste 80% din producție depinde de bazinul hidrografic al Padului. Conform Comisiei Europene, Dunărea, Rinul, Padul și Loara au atins în august niveluri record de scăzute. Datele publicate de Financiarul arată că încă din iulie, jumătate din teritoriul UE și al Marii Britanii se afla sub avertizare de secetă.
O analiză a băncii olandeze Triodos estimează că seceta și căldura din 2026 ar putea reduce PIB-ul Uniunii Europene cu aproximativ 1%, echivalentul a 180 de miliarde de euro. Datele Eurostat arată că Ungaria este cea mai dependentă țară din UE de afluxul de apă din teritoriile învecinate (peste 95%). România are o dependență redusă, de 3,8%, dar ocupă primul loc în UE la deficitul de apă, cu un indice WEI plus de 21%.
Comitetul Economic și Social European consideră că „apa este o problemă de securitate economică în Europa” și estimează un deficit anual de investiții în infrastructura de apă de aproximativ 23 de miliarde de euro în UE. Nivelul extrem de scăzut al Dunării a scos la iveală și alte efecte: în Serbia au reapărut epave de nave germane din Al Doilea Război Mondial, la Budapesta a fost descoperită o bombă neexplodată, iar în Bulgaria au fost semnalate posibile rămășițe de mamut.
Pe termen mediu, economiile europene se confruntă cu o presiune dublă: costuri suplimentare de adaptare cauzate de o rețea de apă subinvestită și un risc de contracție economică evaluat la circa 180 de miliarde de euro dacă seceta severă persistă.
