Agenția Fitch a confirmat pe 31 iulie 2026 ratingul suveran al României la „BBB-” cu perspectivă negativă, menținând țara pe ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor. Următorul test are loc pe 7 august, când Moody’s va decide dacă păstrează calificativul „Baa3” sau coboară România la „Ba1”, în categoria „junk”.
O retrogradare în categoria „junk” ar avea efecte directe asupra costurilor de finanțare ale statului. O astfel de decizie ar duce la dobânzi mai mari la împrumuturile noi, investitorii ar cere randamente mai ridicate pentru titlurile de stat românești, iar baza de cumpărători s-ar reduce, deoarece o parte dintre investitori au mandate care interzic achiziția de active nerecomandate investițiilor.
Efectul s-ar resimți și pe piața valutară, unde o scădere a ratingului ar pune presiune pe leu. Combinația dintre randamente mai mari și un curs de schimb mai slab ar ridica factura de finanțare a statului. Decizia Fitch a ținut cont de execuția bugetară la șase luni, însă Moody’s pune un accent mai mare pe perspectivele fiscale și pe stabilitatea politică pe termen mediu, conform Financiarul. O a treia evaluare importantă este programată pe 2 octombrie 2026, din partea Standard & Poor’s Global Ratings.
Istoricul recent arată că România a fost retrogradată sub pragul „investment grade” în 1999, revenind în această categorie în 2004, când Fitch a fost prima agenție care a acordat din nou calificativul. În timpul crizei financiare globale din 2008-2009, țara nu a fost coborâtă în categoria „junk”, deși a traversat o recesiune severă.
Până la evaluările din 7 august și 2 octombrie, statul se finanțează sub protecția minimă a calificativului „investment grade”. Orice deteriorare a acestui statut poate duce la o creștere rapidă a costului datoriei, la reducerea cererii pentru titlurile românești și la o presiune suplimentară asupra monedei naționale.
