Părintele care lasă copilul în grija bunicilor pentru a lucra peste hotare trebuie să anunțe serviciul social și să obțină o hotărâre judecătorească pentru drepturile persoanei desemnate. Legătura de rudenie nu ține locul acestor formalități.
Notificarea trebuie trimisă înaintea plecării
Articolele 104 și 105 din Legea nr. 272/2004 vizează trei situații: pleacă părintele care exercită singur autoritatea părintească, pleacă părintele cu care locuiește minorul sau pleacă amândoi părinții.
Procedura presupune următorii pași:
Părintele notifică serviciul public de asistență socială de la domiciliul său, cu minimum 40 de zile înaintea plecării. În anunț trebuie identificată persoana desemnată să asigure întreținerea minorului.
Cu adultul ales se discută îngrijirea copilului și se pregătesc documentele care dovedesc că acesta poate prelua responsabilitatea. Este necesară și ancheta psihosocială realizată de serviciul social de la domiciliul persoanei respective.
Cererea, însoțită de documente, ajunge la judecătoria competentă. Adultul desemnat se prezintă în instanță pentru a-și exprima personal acordul.
Pentru o plecare programată la 1 ianuarie 2027, exemplul de calcul orientativ duce la data de 22 noiembrie 2026: scăderea a 31 de zile ajunge la 1 decembrie 2026, iar scăderea celorlalte nouă zile duce la termenul notificării. Pregătirea documentelor și realizarea anchetei necesită timp separat.
Dacă părintele lucrează deja în altă țară, notificarea trebuie transmisă de îndată. Încălcarea obligației prevăzute de articolul 104 alineatul (1) se sancționează cu 500-1.000 de lei. Plata amenzii nu înlătură obligația de a anunța serviciul social.
Adultul ales trebuie să poată asigura îngrijirea minorului
Persoana desemnată trebuie să aibă minimum 18 ani și condițiile necesare creșterii copilului. Poate proveni din familia extinsă, poate fi o altă rudă, inclusiv prin alianță, sau cineva de care minorul este apropiat.
Prin cererea adresată judecătoriei se poate solicita confirmarea acestei persoane și delegarea temporară a autorității părintești pentru perioada necesară. Instanța stabilește concret drepturile și obligațiile care îi revin, adică deciziile pe care le poate lua pentru copil.
Simpla notificare nu acordă aceste drepturi. Îndrumarul Primăriei București avertizează că accesul minorului la anumite servicii poate fi limitat dacă lipsește un reprezentant ale cărui atribuții au fost stabilite judecătorește.
Actele se pregătesc în funcție de situația familiei
Notificarea poate conține identitatea părintelui și a minorului, data plecării pentru muncă, identitatea adultului desemnat și datele la care părintele poate fi contactat. Aceste elemente formează un exemplu orientativ de conținut, nu un formular oficial.
Îndrumarul municipal menționează depunerea documentului la sediu, precum și transmiterea lui prin poștă, curier, e-mail sau fax.
Pentru instanță, același îndrumar indică următoarea listă orientativă, adaptată situației familiale:
- Cererea adresată instanței, împreună cu documentele de identitate ale părinților.
- Documentele privind starea civilă a părinților și, pentru minor, certificatul de naștere ori documentul de identitate.
- După caz, documentul de divorț emis de instanță sau certificatul de deces.
- Un document care dovedește plecarea pentru muncă în altă țară.
- Pentru adultul desemnat, documentul de identitate și cazierul.
- Documentul privind locuința, adeverința medicală și declarația adultului desemnat referitoare la copiii pe care îi întreține.
- Raportul rezultat din ancheta psihosocială efectuată de serviciul social.
Termenul legal pentru soluționarea cererii este de trei zile după depunere. El nu cuprinde perioada necesară obținerii documentelor sau realizării raportului.
Hotărârea este urmată de consiliere și vizite acasă
Delegarea poate acoperi cel mult un an. Dacă șederea părintelui în străinătate continuă, prelungirea trebuie cerută judecătoriei; fiecare perioadă suplimentară poate avea maximum un an.
Adultul care preia îngrijirea are obligația să participe la un program de consiliere. Serviciul social îi asigură informare și sprijin pentru șase luni.
După pronunțarea hotărârii, vizitele asistenților sociali la domiciliu au loc la intervale de două luni în primul semestru, apoi semestrial. Persoana desemnată trebuie să furnizeze datele de contact ale părintelui și să arate că acesta comunică în continuare cu minorul.
Relația cu părintele se pregătește înainte de separare
Copilului trebuie să i se explice cine îl va îngriji și cum va putea discuta cu părintele după plecare. Cercetările despre adolescenții rămași acasă susțin implicarea lor în această discuție; regulile prezentate nu prevăd un consimțământ separat al copilului pentru plecarea părintelui.
Un program de apeluri trebuie stabilit astfel încât părintele să îl poată respecta. Discuțiile pot urmări ce îl bucură sau îl supără pe copil, nu doar notele obținute. Recomandarea din îndrumarul Primăriei București este comunicarea zilnică sau cât mai frecventă, fără ca legea să impună un minimum de apeluri.
Părintele trebuie să păstreze contactul atât cu adultul care îngrijește minorul, pentru a afla schimbările din viața lui, cât și cu educatorul, învățătorul sau dirigintele. La întoarcerea în țară, recomandarea este să petreacă timp alături de copil.
În sondajul Salvați Copiii România realizat în intervalul iunie-octombrie 2024, menținerea legăturii afective a fost principala dificultate pentru 77,5% dintre părinții participanți. Comunicarea zilnică a fost declarată de 76%, iar apelurile video erau folosite de 72%.
Cercetările descriu atât sprijinul material, cât și dificultățile emoționale
Sondajul organizației publicat în 2023 a identificat veniturile mici drept motiv de plecare pentru 36% dintre mame și 32% dintre tați. Îmbunătățirea situației familiale a fost menționată de 26% dintre mame, comparativ cu 33% dintre tați.
Un studiu realizat cu date colectate în România în 2007 a asociat plecarea părinților atât cu performanțe școlare mai bune, cât și cu o probabilitate sporită de depresie sau probleme de sănătate. Interviurile cu 21 de adolescenți din mediul rural al Olteniei au surprins ajutorul material primit, dar și dorul și singurătatea.
O altă cercetare, desfășurată în școli ieșene, a urmărit 944 de adolescenți prin două măsurări la un an distanță. La a doua evaluare, adolescenții rămași în țară aveau niveluri mai mari de depresie; sprijinul familial a avut rol protector.
Rezultatele provin din perioade și grupuri diferite și nu atribuie orice dificultate exclusiv plecării părintelui. Contează condițiile familiale, relația cu adultul care preia îngrijirea și sprijinul primit; acesta nu garantează dispariția problemelor.
Evidențele administrative și sondajele măsoară situații diferite
La data de 31 decembrie 2025, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție înregistra 50.364 de copii în această situație. Dintre aceștia, 7.418 aveau plecați ambii părinți, 37.212 aveau plecat unul dintre părinți, iar pentru 5.734 era plecat părintele care asigura singur întreținerea.
Estimarea Salvați Copiii România pentru intervalul iunie 2021-iunie 2022 era de aproximativ 536.000 de copii cu minimum un părinte plecat. Sondajul acoperă un an și se bazează pe răspunsurile participanților, în timp ce evidența autorității numără cazurile identificate la o anumită dată.
Școlile contribuie la identificarea copiilor de către serviciile sociale. Participarea familiilor la colectarea informațiilor în Observatorul copilului este voluntară, dar acest lucru nu modifică obligația notificării plecării.
Când performanțele școlare scad, școala trebuie să solicite intervenția consilierului școlar și să informeze serviciul social. Semnele de afectare emoțională impun solicitarea ajutorului unui psiholog.