# Singapore pregătește pedepse mai severe pentru implicarea în escrocherii. Ce poate schimba parlamentul după un verdict

> Guvernul din Singapore pregătește o lege prin care urmărește pedepse mai severe pentru persoanele implicate în escrocherii, inclusiv pentru tineri. Inițiativa

Publicat: 15 octombrie 2026, 01:13 · Actualizat: 15 octombrie 2026, 01:13 · Autor: Ovidiu Ciolac · Categorie: [Externe](https://stiriaz.ro/articole/externe/index.html.md) · Pagina web: https://stiriaz.ro/singapore-pregateste-pedepse-mai-severe-pentru-implicarea/ · Publicație: Stiri AZ

![Sediul Singapore’s Parliament House](https://stiriaz.ro/wp-content/uploads/2026/10/pedepse-pentru-escrocherii-in-singapore-1024x683.jpg)

**Guvernul din Singapore pregătește o lege prin care urmărește pedepse mai severe pentru persoanele implicate în escrocherii, inclusiv pentru tineri. Inițiativa vine după ce, în septembrie 2026, un complet de trei judecători a înlocuit, în patru dosare, pedepsele cu rol de descurajare cu probațiune și sancțiuni executate în comunitate.**

Potrivit [Channelnewsasia](https://www.channelnewsasia.com/singapore/government-parliament-judiciary-courts-legislative-changes-disagree-6458426), K Shanmugam, ministru senior, ministru de interne și ministru coordonator pentru securitate națională, a anunțat în parlament, la 6 octombrie 2026, că Ministerul de Interne va prezenta proiectul. „Nu este momentul să fim indulgenți”, a declarat el în intervenția despre hotărârea judecătorilor.

## Legea poate schimba pedepsele viitoare, nu soluțiile din cauzele încheiate

Dezacordul guvernului cu o hotărâre poate duce la modificarea legislației, însă această putere are limite constituționale. Parlamentul poate elimina ambiguități sau poate schimba regulile pentru viitor, fără să desființeze prin lege soluția dată persoanelor dintr-un proces încheiat.

„Parlamentul nu poate răsturna hotărârea concretă a unei instanțe privind părțile dintr-un anumit caz”, a explicat Eugene Tan, profesor asociat de drept la Singapore Management University, pentru Channelnewsasia. El arată că parlamentul poate adopta o lege nouă sau poate modifica una existentă pentru a anula, modifica ori inversa efectul juridic al unei interpretări judecătorești, în limitele Constituției.

În materie penală, efectele unei asemenea intervenții sunt, de regulă, pentru viitor. Dr. Ben Chester Cheong, de la Singapore University of Social Sciences, precizează că protecția constituțională interzice incriminarea retroactivă și aplicarea unei pedepse mai mari decât cea prevăzută când a fost comisă fapta. Schimbarea anunțată nu poate anula soluțiile din cele patru apeluri.

## Judecătorii au păstrat opțiunile de pedeapsă permise de lege

În septembrie, un complet de trei judecători a examinat apelurile a șapte persoane condamnate pentru că au oferit unor rețele de escrocherii acces la conturile lor bancare sau la datele de autentificare Singpass. Șase dintre persoanele condamnate aveau sub 21 de ani.

Completul a fost format din președintele instanței supreme, Sundaresh Menon, și judecătorii Ang Cheng Hock și Hoo Sheau Peng. Pe lângă cele patru apeluri admise, judecătorii au respins alte trei.

În hotărârea din cauza Mohamed Erzan Taib Zohri v Public Prosecutor, instanța a explicat că recomandările comisiei consultative pentru stabilirea pedepselor oferă îndrumare, dar nu sunt obligatorii pentru judecători. Completul a considerat prea rigidă presupunerea că detenția sau pregătirea corecțională trebuie să fie opțiunile implicite pentru tinerii condamnați în asemenea cauze.

Instanța a cerut ca parlamentul să formuleze explicit intenția de a elimina anumite opțiuni de pedeapsă pentru o infracțiune. În răspuns, Shanmugam a anunțat că viitoarea lege va preciza expres că poziția adoptată de judecători în acest caz nu trebuie urmată.

Benjamin Joshua Ong, profesor asistent la Singapore Management University, explică de ce recomandările existente lăsau loc unor asemenea soluții: amenzile, probațiunea și sancțiunile executate în comunitate erau descrise ca nepotrivite în general, nu interzise. Judecătorilor le revenea alegerea unei pedepse din intervalul permis de lege, în funcție de împrejurările fiecărui caz.

## Guvernul cere ca descurajarea să cântărească mai mult

Shanmugam a susținut că executivul a ales deliberat să acorde o pondere mult mai mare descurajării și prevenirii atunci când sunt stabilite pedepsele. El a afirmat că instanța nu avusese la dispoziție perspectiva guvernului asupra politicii publice și datele privind amploarea escrocheriilor.

„Am vrut să transmitem mesajul că fiecare infractor, tânăr sau în vârstă, va fi tratat foarte sever. Dacă mai multe cazuri sunt tratate astfel, cu severitate, mulți alți potențiali infractori vor lua act de asta”, a explicat ministrul.

„Totuși, instanța a exprimat un punct de vedere diferit asupra legislației. Respectăm punctul de vedere al instanței”, a adăugat el.

Ong distinge însă între interpretarea legii și aplicarea ei. În opinia sa, formularea normelor din aceste dosare nu era ambiguă: judecătorii aveau la dispoziție opțiuni de la probațiune la închisoare și pedeapsa corporală. Poziția ministrului privește situațiile în care ar trebui folosită fiecare dintre ele.

## Parlamentul stabilește textul, instanțele îi stabilesc sensul

Posibilitatea guvernului de a propune modificări legislative după o hotărâre judecătorească decurge din separația constituțională a puterilor, explică specialiștii consultați de Channelnewsasia.

„Rolul principal al parlamentului este să dezbată și să adopte legi, în timp ce rolul instanței este să interpreteze și să aplice independent legea pentru a soluționa litigii”, a declarat Faraaz Amzar, director la firma de avocatură Eugene Thuraisingam Asia LLC, pentru publicație.

Prin legile adoptate, parlamentul stabilește pedepsele posibile pentru o infracțiune. Recomandările consultative urmăresc să clarifice sancțiunile care pot fi aplicate și factorii relevanți pentru alegerea lor.

„Parlamentul are ultimul cuvânt asupra textului legii. Instanțele au ultimul cuvânt asupra sensului acelui text”, a explicat Ong pentru Channelnewsasia.

Diferențele dintre intenția legislatorilor și hotărâri pot apărea chiar din redactarea normelor. Eugene Tan arată că un cuvânt sau o expresie pot primi interpretări diferite chiar și într-o lege redactată atent, iar intenția parlamentului poate să nu fie exprimată suficient de clar.

Stephanie Chew, parteneră la TSMP Law Corporation, adaugă că legislatorii nu pot anticipa toate situațiile care vor ajunge în instanță. Judecătorii trebuie să țină seama atât de scopul legii, cât și de formularea ei, atunci când o aplică faptelor dintr-un dosar.

Ong precizează că analiza începe cu textul legal, nu cu încercarea de a identifica intențiile nespuse ale parlamentarilor sau miniștrilor. În general, instanțele nu consultă alte surse, precum formulările exacte din dezbaterile parlamentare, decât dacă textul este ambiguu.

Chiar și atunci când identifică scopul unei legi, judecătorii nu pot rescrie o dispoziție pentru a obține rezultatul de politică publică preferat, subliniază Cheong.

„Dacă parlamentul nu este de acord cu ceea ce spun instanțele că înseamnă textul legii, este liber să modifice textul, formulându-și de această dată mai clar interpretarea preferată”, a mai arătat Ong.

## Un caz de detenție a dus la limitarea controlului judecătoresc

În 1987, Chng Suan Tze și alte trei persoane au fost reținute în temeiul Legii securității interne, Internal Security Act. Curtea de Apel a dispus eliberarea lor în 1988, dintr-un motiv procedural: declarația oficială depusă în instanță trebuia semnată de un ministru sau de un secretar al cabinetului, nu de un secretar permanent.

Curtea a stabilit că puterea ministrului de a emite ordinul de detenție depindea de convingerea președintelui că măsura era necesară pentru a împiedica acțiuni împotriva securității naționale. Declarația secretarului permanent despre convingerea președintelui era o probă indirectă și, ca atare, insuficientă.

Guvernul i-a reținut din nou pe cei patru în aceeași zi, în baza unor ordine noi. Executivul a subliniat atunci că instanța nu contestase temeinicia deciziei de a-i ține în detenție.

În 1989, parlamentul a modificat Constituția și legea, limitând verificarea instanțelor la respectarea procedurilor prevăzute de aceasta. Eugene Tan descrie episodul drept un exemplu clar în care puterea politică a intervenit legislativ pentru a înlătura interpretarea unor dispoziții dată de instanța supremă.

## Legea a primit o listă explicită a faptelor care justifică detenția

Un alt precedent îl privește pe Tan Seet Eng, cunoscut și ca Dan Tan, liderul unei rețele de trucare a meciurilor. În 2013, pe numele său a fost emis un ordin de detenție în baza Legii penale privind dispozițiile temporare, Criminal Law (Temporary Provisions) Act.

În 2015, în urma apelului, instanța supremă a declarat detenția nelegală. Motivele invocate pentru privarea de libertate nu arătau suficient cum amenințau activitățile lui siguranța și ordinea publică din Singapore.

O săptămână mai târziu, Tan a fost reținut din nou. Ministerul de Interne a explicat atunci că noul ordin preciza amploarea activităților de trucare a meciurilor desfășurate din Singapore și pe teritoriul său, precum și necesitatea detenției.

Parlamentul a modificat legea în 2018, introducând explicit lista activităților infracționale pentru care o persoană poate fi ținută în detenție. Cheong descrie intervenția drept o codificare și o clarificare legislativă după o hotărâre judecătorească.

## Pedepsele liderilor City Harvest Church au dus la extinderea Codului penal

În cauza Public Prosecutor v Lam Leng Hung, din 2018, Curtea de Apel a menținut pedepsele reduse aplicate celor șase foști lideri ai City Harvest Church, condamnați pentru abuz de încredere în legătură cu folosirea necorespunzătoare a fondurilor destinate clădirii bisericii.

Problema privea secțiunea 409 din Codul penal. Cheong explică faptul că dispoziția referitoare la agenți îi viza pe cei care exercitau această activitate profesional, nu pe directorii care acționau doar ca reprezentanți ai organizațiilor lor. Cei șase nu intrau, astfel, în categoria respectivă.

Diferența era importantă pentru pedeapsă: un agent condamnat în baza acelei dispoziții putea primi până la închisoare pe viață, în timp ce forma obișnuită a infracțiunii de abuz de încredere avea o pedeapsă maximă de șapte ani de închisoare.

Curtea a recunoscut existența unei lacune privind pedepsele mai severe, dar a lăsat reforma în sarcina parlamentului. Ong amintește că judecătorii considerau dispoziția tot mai inadecvată și revizuirea ei esențială și mult întârziată.

Shanmugam, pe atunci ministru al justiției și de interne, a exprimat în parlament dezacordul guvernului cu decizia și a susținut că pedepsele erau prea mici.

Legea de reformă penală din 2019 a extins expres secțiunea 409 la următoarele categorii:

- directori;
- responsabili;
- parteneri;
- conducători-cheie;
- fiduciari, persoane care administrează interese încredințate de alții.

## Riscul unei noi contestări a precedat abrogarea secțiunii 377A

În 2022, Curtea de Apel a respins contestațiile împotriva secțiunii 377A, care incrimina relațiile sexuale între bărbați. Ulterior, premierul de atunci, Lee Hsien Loong, a spus că ministrul justiției și procurorul general îl avertizaseră asupra unui risc semnificativ ca legea să fie invalidată la o viitoare contestare în instanță.

Parlamentul a abrogat dispoziția în 2023. Cheong explică acest precedent ca pe rezolvarea unei probleme mai ample de politică publică pe fondul unor litigii.

K Shanmugam a mai transmis: „Înalta Curte a spus că legislația trebuie să fie clară. Noi am pornit de la premisa că legislația era clară. Și recomandările erau clare. Sunt clare”.