# Părinții pot cere protecția elevului agresat fără răspunsul școlii. Când se apelează 119 și când este necesar 112

> 119 primește gratuit sesizări de abuz asupra copiilor. Răspunsul școlii la petiție are termen de 30 de zile, dar protecția nu trebuie amânată.

Publicat: 14 noiembrie 2026, 12:09 · Actualizat: 14 noiembrie 2026, 12:09 · Autor: Mihai Tudorache · Categorie: [Utile](https://stiriaz.ro/articole/utile/index.html.md) · Pagina web: https://stiriaz.ro/parintii-pot-cere-protectia-elevului-agresat-fara-raspunsul-scolii/ · Publicație: Stiri AZ

![Ghiozdan pe bancă în contextul violenței școlare](https://stiriaz.ro/wp-content/uploads/2026/11/violenta-scolara-1024x683.jpg)

**Părinții pot solicita protecție pentru elevul agresat și pot contacta direct autoritățile, fără să aștepte soluționarea reclamației de către școală. Demersurile sunt valabile atât pentru agresiunile comise de alți elevi, cât și pentru cele în care este reclamat un profesor sau alt angajat.**

## Pericolul imediat stabilește unde se cere ajutor

Prima intervenție urmărește îndepărtarea copilului din situația periculoasă. Alegerea numărului apelat depinde de urgență și de natura faptelor:

**112** se apelează când există o amenințare imediată pentru viața, sănătatea sau siguranța copilului ori când acesta are nevoie de asistență medicală urgentă.

**119** este gratuit și permite reclamarea abuzului, neglijării sau altor forme de violență. Sesizarea ajunge la direcția de protecție a copilului, DGASPC, fără condiția unui răspuns anterior al directorului.

**Poliția** poate fi contactată dacă faptele ridică suspiciunea unei infracțiuni. Urgențele se anunță prin 112; în celelalte situații poate fi folosit dispeceratul. Etapele interne ale școlii nu trebuie epuizate înaintea sesizării.

Pentru un caz considerat urgent de DGASPC, echipa mobilă are un termen de maximum o oră pentru a ajunge la școală. În situațiile neurgente, prima evaluare trebuie realizată în cel mult 72 de ore. Aceste intervale privesc intervenția instituției; părintele nu trebuie să aștepte expirarea lor înainte să reclame faptele.

Ajutorul poate fi cerut și de copil: acesta se poate adresa singur protecției copilului sau unui angajat al școlii.

## Sesizarea poate fi făcută cu nume sau prin mecanismul anonim

Articolul 65 al Legii învățământului preuniversitar, aplicabilă din 3 septembrie 2023, permite raportarea violenței către oricare dintre angajații școlii. Comunicarea poate fi orală ori scrisă. Înregistrarea unei reclamații scrise oferă însă un reper pentru urmărirea măsurilor.

Sesizarea asumată de părinte nu depinde de un formular obligatoriu. Nici strângerea tuturor dovezilor nu este o condiție pentru semnalarea unei suspiciuni sau a unei fapte.

Există și o cale anonimă, prin mecanismul special publicat în iunie 2025. Acesta permite folosirea cutiei școlii, a unui formular electronic ori a unei adrese de e-mail dedicate. O petiție obișnuită fără autor identificat, depusă în afara mecanismului special, este clasată.

Dacă identitatea celui care semnalează este cunoscută, acesta poate solicita ascunderea ei. Tentativele de identificare, intimidarea și răzbunarea constituie abateri disciplinare.

Părintele poate cere și confidențialitatea identității copilului. Numele persoanelor implicate trebuie să rămână în cercul celor care gestionează cazul, fără a fi răspândite între elevi sau părinți.

## Reclamația descrie faptele și măsurile solicitate

Copilul trebuie ascultat fără a fi obligat să povestească din nou, de mai multe ori, experiența. Procedura școlară interzice intervievarea repetată a victimei, pentru a evita retrăirea faptelor la fiecare discuție.

Pentru reclamația către conducere, părintele poate organiza informațiile astfel:

**Identificarea:** numele părintelui, numele elevului și clasa, data sesizării și datele de contact.

**Descrierea:** ce s-a petrecut, locul, data, ora aproximativă, persoanele implicate și eventualii martori. Se consemnează dacă episoadele s-au repetat sau dacă acest lucru nu este cunoscut.

**Efectele și dovezile:** felul în care copilul este afectat și probele existente, precum mesaje sau capturi de ecran, care pot fi anexate.

**Solicitările:** verificarea faptelor, protejarea copilului, conservarea dovezilor aflate la școală, sprijinul necesar și transmiterea în scris a măsurilor stabilite.

Mesajele și capturile trebuie păstrate, fără publicare și fără distribuire către alți părinți. Părintele nu trebuie să confrunte persoana reclamată în locul copilului.

Pot fi reclamate lovirea, insultele, umilirea, izolarea, actele de natură sexuală și agresiunile prin mesaje. Pentru bullying sunt relevante intenția, repetarea și avantajul de putere folosit de autor. Varianta din mediul online este numită cyberbullying. Un episod izolat poate fi raportat ca violență chiar dacă nu îndeplinește condițiile bullyingului.

## Înregistrările camerelor se cer pentru un interval precis

Atunci când există camere în școală, sesizarea poate indica zona și perioada pentru care se solicită conservarea imaginilor. Pentru vizualizare este necesară o cerere scrisă adresată directorului, cu motivul solicitării și intervalul vizat.

Înregistrările se păstrează, ca regulă, 30 de zile. În situații justificate, durata poate fi extinsă până la finalizarea cercetării.

Accesul permite vizualizarea în condiții autorizate. El nu presupune acordarea automată a unei copii și nici dreptul de a publica imaginile.

## Școala trebuie să protejeze victima și să urmărească măsurile

Sprijinul pentru copil și măsurile față de autor se stabilesc în funcție de situație. Pentru cazurile grave, victima trebuie separată de autor și ferită atât de repetarea violenței, cât și de răzbunare. Școala are și obligația de a conserva probele necesare cercetării.

Părintele poate solicita consiliere, monitorizarea cazului și precizarea persoanei responsabile de aplicarea măsurilor. Nerespectarea acestora sau continuarea agresiunilor trebuie semnalată din nou conducerii.

Procedura Ministerului Educației diferențiază cazurile ușoare dintre copii, despre care directorul informează DGASPC o dată la trei luni, de cazurile grave, pentru care sunt sesizate poliția și protecția copilului. Monitorizarea include reevaluarea măsurilor și îmbunătățirea lor, dacă este necesară.

Ca sprijin, părintele poate cere mutarea victimei într-o altă clasă. Elevii afectați de violență pot beneficia și de intervenție psihologică și psihoterapie decontate, dacă există recomandarea consilierului școlar.

## Violența unui angajat asupra elevului este tratată drept caz grav

Orice formă de violență exercitată de personalul școlii asupra unui elev intră în categoria cazurilor grave. Părintele poate anunța directorul și inspectoratul, poate apela 119 și poate sesiza poliția dacă suspectează o infracțiune.

Directorul trebuie să anunțe autoritățile și să ia măsuri pentru ca elevul să nu mai fie în contact cu angajatul reclamat. Dacă angajatul a comis abuzul, angajatorul trebuie să îl îndepărteze de copii și să sesizeze organele de cercetare penală. Școala declanșează și cercetarea disciplinară.

## Termenul petiției privește răspunsul, nu acordarea protecției

Pentru reclamațiile înregistrate la școală ori inspectorat, răspunsul trebuie transmis în 30 de zile de la înregistrare. Prelungirea poate fi de maximum 15 zile, iar persoana care a depus petiția trebuie înștiințată.

Calculul orientativ pentru folosirea integrală a prelungirii este de 30 + 15 = 45 de zile pentru răspuns. Protejarea copilului nu poate fi amânată pe această durată.

O autoritate care primește o petiție ce nu ține de competența sa trebuie să o redirecționeze în cinci zile și să informeze părintele.

Dacă directorul nu intervine, reclamația poate fi înaintată inspectoratului școlar. Demersul trebuie însoțit de numărul de înregistrare inițial și de informațiile despre faptele petrecute ulterior.

Pentru contestarea anumitor sancțiuni, părintele unui elev minor sau elevul major are la dispoziție cinci zile lucrătoare de la aplicarea măsurii. Soluționarea contestației are termen de 15 zile lucrătoare.