Chinul deportării. Nicolae Carandino: Casele semănau între ele (...). În fiecare sta ascunsă o tragedie

Publicat 2021-05-04 03:06:46

Jurnalist, director al ziarului Dreptatea, arestat în iulie 1947, în urma înscenării de la Tămădău şi judecat în procesul liderilor PNŢ, Nicolae Carandino (1905-1996) a fost condamnat la 6 ani închisoare. A fost închis la Galaţi şi Sighet, apoi trimis cu domiciliu obligatoriu în Bărăgan, în  satele Bumbăcari şi Rubla.

Avea să fie eliberat abia în 1964. Despre perioada de detenţie şi de domiciliu obligatoriu a scris în volumul „Nopţi albe, zile negre”. Memorii din închisorile şi lagărele comuniste:

Zilele se scurgeau şi aici la Rubla tot atât de anodine ca la Bumbăcari. Iernile erau tot atât de reci, verile tot atât de calde, oamenii – cu rare excepţii – tot atât de răi. Citeam destul de mult şi în voie, iată cea mai mare satisfacţie pe care mi-o oferea pustietatea.

…La un moment dat, când s-au împlinit soroacele, am fost chemaţi „la Miliţie“, să ni se comunice prelungirea termenului sau eliberarea.

Cel care se întorcea din „audienţă“ trecea de voie, de nevoie pe „strada“ principală ca să ajungă acasă, iar colegii, din pragul uşii lor îl priveau întrebători. Nu era nevoie în general de o prea iscoditoare privire. Se ghicea din înfăţişarea preopinentului. Când mi-a venit rândul să mă întorc am avut o defilare triumfală. Se apropiau toţi de mine să mă întrebe când plec, iar eu, mândru, le spuneam, cu aerul de a fi câştigat la loterie:

– Mi-au mai dat încă trei ani!

…Casele din Rubla semănau între ele – fiind toate la fel de mohorâte. În fiecare, sta ascunsă o tragedie deosebită, o tragedie care adeseori nu era în felul ei mai prejos de a familiei atride. Fiecare "deţinut“ fusese rupt de ai lui. Pe unii îi lăsaseră nevestele. Pe alţii îi părăsiseră copiii. Se aflau şi unii abandonaţi de părinţi. Nimeni nu se lăuda însă cu durerea lui. Ştia că lângă el se afla una mai mare.

Cartea în care jurnalistul a povestit chinul deportării FOTO memorialsighet.ro

…De obicei, în fiecare duminică dimineaţa, la orele 9, ne duceam la miliţie să ni se ia prezenţa. Câteodată, pe lângă miliţian, ne controla şi câte un ofiţer de securitate. Foarte rar se întâmpla să vină şi o comisie care să înregistreze plângeri, cereri etc., etc. N-aveam obiceiul să mă plâng de nimic. Nici să cer. Ştiam că pentru cea mai mică favoare se cerea un echivalent în colaborare. (Fragment din N. Carandino, Nopţi albe, zile negre. Memorii din închisorile şi lagărele comuniste , Fundaţia Academia Civică, 2017)

Studiase la Paris timp de trei ani

Nicolae Carandino, născut la Brăila, la 19 iulie 1905, s-a stins din viaţă la Bucureşti la 16 februarie 1996. El a fost una dintre persoanele cele mai apropiate şi apreciate de Iuliu Maniu. De altfel, atunci când la cinci februarie 1953, Iuliu Maniu va muri în inchisoarea de la Sighet, Nicolae Carandino, împreună cu un fost ministru ardelean, în celula golită de viaţă, va rosti "Pater Noster" şi "Ave Maria" la căpătâiul patului celui care devenise un simbol al poporului român.

Grupul de la Tămădău FOTO memorialsighet.ro

Provine dintr-o familie de origine greacă: tatăl studiază medicina la Bologna şi la Paris, iar mama, crescută în stilul fetelor de familie burgheză, vorbea şi scria franţuzeşte, cânta la pian. Copilăria şi adolescenţa, Nicolae Carandino şi le va petrece în protipendada mai mult grecească a oraşului. Spiritul cosmopolit în care s-a format nu-l va împiedica, la cateva decenii distanţă, arestat politic de către Securitate, să refuze emigrarea în Grecia, emigrare oferită cu o bunăvoinţă calculată de către Partidul Comunist care nu dorea, din cauza spiritului caustic şi incomod al lui Carandino, să-l includă în proces cu Iuliu Maniu. A "optat" pentru nouă ani de temnita grea (efectuată la Galaţi şi Sighet) şi opt ani de domiciliu obligatoriu la Bumbăcari şi Rubla, "sate noi" construite de deportaţi cu ani în urmă în Bărăgan. Studiile liceale le urmează la Brăila, iar pe cele universitare, Dreptul şi Filosofia, la Bucureşti şi Paris.

Case ale deportaţilor în Bărăgan FOTO banaterra.ro

Internat în lagăr

În timpul celui de-al doilea război mondial este internat în lagărul de la Târgu-Jiu, odată cu Victor Eftimiu, Mihai Ralea, Zaharia Stancu. Este în două rânduri director al Teatrului Naţional, iar între anii 1944-1947, directorul ziarului Dreptatea, oficiosul Partidului Naţional Tărănesc. În 1947 făcând parte, împreună cu soţia sa, din grupul însoţitor a lui Ion Mihalache, a fost arestat la Tămădău în momentul când încercau să fugă cu avionul din ţară. Soţia sa, actriţa Lily Carandoni, a fost pusă în libertate după o deţinere de câţiva ani, dar nu a mai reintrat în teatru. În schimb, Nicu Carandino a fost eliberat în preajma anului 1960 şi a avut domiciliu obligatoriu la Brăila, unde a suplinit o catedră la o şcoală profesională. După această perioadă cruntă petrecută în Bărăgan, cei doi soţi s-au despărţit.

18 comune speciale

În România comunistă, deportarea/dislocarea persoanelor prin mijloace represive şi-a găsit inspiraţia în modelul oferit de gulagul sovietic. Cel mai amplu şi tragic episod al acestui fenomen represiv a avut loc în iunie 1951, când mai mult de 40.000 de persoane, care locuiau pe o rază de 25 de kilometri de la graniţa cu Iugoslavia, au fost deportate în Bărăgan într-una din cele mai secrete, rapide şi represive acţiuni organizate de autorităţile comuniste.

Deportaţi în Bărăgan FOTO iiccmer.ro

După o perioadă de provizorat şi denumiri temporare, cele 18 „comune speciale“ pe care le-au format deportaţii în Câmpia Bărăganului s-au numit Dropia, Pelicanu, Ezerul, Olaru, Măzăreni, Zagna, Rubla, Schei, Bumbăcari, Brateş, Fundata, Viişoara, Dâlga, Salcâmi, Valea Viilor, Răchitoasa, Movila Gâldăului, Lăteşti şi făceau parte din raioanele Călăraşi, Brăila, Călmăţui, Galaţi, Slobozia, Lehliu şi Feteşti. În 1956, după eliberarea deportaţilor, aceste comune au devenit „domicilii obligatorii“ pentru deţinuţii politici "recalcitranţi“ care îşi executaseră anii de condamnare şi erau trimişi aici pentru „supliment de pedeapsă“.

Aduşi în Bărăgan, în câmp liber, în nişte sate trasate doar pe hârtie şi marcate pe teren prin nişte ţăruşi, băgaţi în pământ în colţul celor 2.400 mp, pe care fiecare familie de DO-işti îi primea, singura compensaţie pentru gospodăriile lăsate în locurile de baştină, prima grijă a acestora – ca să nu-i spunem obligaţie -, a fost să-şi încropească un adăpost care să-i apere de arşiţa soarelui sau de furia ploilor de vară. Încă de la sosirea în viitoarele vetre de sat, deportaţii erau atenţionaţi că nu au dreptul să părăsească satul sau locurile de producţie, că nu au voie să interacţioneze cu persoane din afara comunităţii şi nici să primească vizite, corespodenţă sau pachete. De altfel, chiar primele aşezări ale deportaţilor erau amplasate la distanţe care să le asigure deplina izolare de restul localităţilor. Securitatea a dus o amplă operaţiune de recrutare Alţi foşti DO-işti mărturiseau că a trebuit să-şi facă colibe din mobilă, preşuri, covoare ca să se poată adăposti de soarele arzător şi de praful de pe Bărăgan, cu care nu erau obişnuiţi. Mai târziu, şi-au făcut bordeie şi case din pământ acoperite cu paie. "Pentru a se asigura că situaţia este ţinută sub control, Securitatea a dus o amplă operaţiune de recrutare de informatori din rândul deportaţilor, şi ulterior din cea a foştilor deţinuţi politici trimişi aici în domiciliu obligatoriu. De aceea, pe lângă munca grea şi mijloacelor de trai precare, oamenii trebuiau să se confrunte permanent cu suspiciunea că persoanele apropiate puteau să divulge organelor represive informaţii care le-ar fi adus noi suferinţe. Condiţiile dificile de viaţă, vârsta înaintată sau, dimpotrivă, prea fragedă, în cazul copiilor, ca şi o asistenţă sanitară slabă au determinat mai mult de 1.600 decese, dintre care peste 10% în rândul copiilor”, se arată într-un raport al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc. În 1964, după graţierea generală, casele au fost demolate, pământul a fost arat şi, astfel, urmele au fost şterse.

Intelectuali cu domiciliu obligatoriu în Bărăgan FOTO memorialsighet.ro

Sursa
Călărași: ANM: Rezerva de umiditate la grâu şi porumb, în limite satisfăcătoare

Rezerva de umiditate la grâu şi porumb se va încadra în limite satisfăcătoare până la apropiate de optim şi optime în majoritatea ...

Călărași: Aproximativ 81.600 de persoane au tranzitat frontiera în ultimele 24 de ore

Aproximativ 81.600 persoane, cetăţeni români şi străini, cu peste 31.100 mijloace de transport (dintre care 13.300 automarfare) au tran...

Călărași: Un număr de 1.747 situaţii de urgenţă, înregistrate la ISU în primele 3 luni

În primul trimestru al acestui an, la nivelul judeţului Călăraşi au fost înregistrate 1.747 urgenţe, în medie 19 pe zi, conform unui...

Călărași: Trafic blocat pe DN3 din cauza reparaţiilor. Când se încheie lucrările

Traficul rutier pe DN 3 Bucureşti – Călăraşi se desfăşoară pe un fir, alternativ, între kilometrii 50 (loc. Ileana) şi 65+186 de ...

Călărași: Aproximativ 69.000 de persoane au tranzitat frontiera în ultimele 24 de ore

Aproximativ 69.100 persoane, cetăţeni români şi străini, cu peste 25.800 mijloace de transport (dintre care 11.500 automarfare) au tran...

Călărași: Prognoza meteo: Vremea se schimbă radical. Ce se anunţă, unde se încălzeşte

Temperaturile au scăzut brusc cu până la 16 grade, iar în unele zone au fost înregistrate zero grade. Directorul ANM, Elena Mateescu a ...

Călărași: Cui sunt interzise ridichile, alimentul care potoleşte foamea. La ce trebuie să fim atenţi când le cumpărăm

Ideale pentru gustări sănătoase sau pentru platouri cu aperitive, crocantele ridichi roşii conţin substanţe active care pot reduce con...

Călărași: "Salonul de primăvară" se deschide la muzeu. Expoziţie de pictură în ulei

Muzeul Dunării de Jos Călăraşi vă invită joi, 15 aprilie, ora 12.00, la vernisajul „Salonului de primavară”. Evenimentul se va de...

Călărași: Teach for Romania şi Roma Education Fund lansează un nou proiect pentru comunităţile defavorizate

În contextul în care România încă se confruntă cu fenomenul de segregare în şcolile publice, Teach for Romania şi Roma Education Fu...

Călărași: Se reiau activităţile culturale pe malul Borcei. Ce spectacole sunt programate

Centrul Judeţean de Cultură şi Creaţie Călăraşi a anunţat că vor fi reluate activităţile cu publicul atât în Sala Barbu Ştirbe...

Călărași
Amenzi în valoare de 179.000 de lei pentru nereguli î...

În ultima săptămână, poliţiştii au efectuat pest...

Călărași
Lucrări de asfaltare pe A2. Se lucrează la kilometrul...

Astăzi, 14 mai, până la ora 17.00, pe Autostrada Soa...

Călărași
Prognoza meteo: România, împărţită în două anoti...

Vremea se încălzeşte însă România va fi împărţ...

Călărași
Modernizarea străzii Luceafărului continuă. Când se...

Marius Dulce, primarul Călăraşiului, a verificat ier...

Călărași
Zeci de percheziţii într-un dosar de înşelăciune. ...

Poliţiştii de pe malul Borcei au descins joi diminea...

Călărași
Frontiera, tranzitată de 49.900 de cetăţeni în ulti...

Aproximativ 49.900 persoane, cetăţeni români şi str...

Călărași
Tradiţii de Paşte, ziua în care se deschid porţile ...

Paştele, sărbătoarea luminii şi a bucuriei în lume...

Călărași
Peste 600 de poliţişti, în teren la sărbătoarea Î...

Poliţiştii din Călăraşi sunt la datorie în acest ...

Călărași
Lucrări pe Autostrda Soarelui. Pe ce sectoare de drum ...

Centrul Infotrafic din Inspectoratul General al Poliţi...

Călărași
Aproximativ 65.000 de persoane au trecut graniţa în u...

Aproximativ 65.000 persoane, cetăţeni români şi str...

© Copyright 2021 StiriAZ.ro - Stiri din ziare, reviste, ultimele stiri.
Continutul si imaginile stirilor sunt © Copyright-ul site-urilor de la care au fost preluate. StiriAZ.ro nu este raspunzator pentru continutul lor.