# Cum se scriu corect „lasă-mă-să-te-las” și „selfie-ul”. Regulile din DOOM3 pentru cratime și formele recomandate

> „Supat” era consemnat din 2005, iar „lasă-mă-să-te-las” are patru cratime. DOOM3 indică formele corecte și registrul de folosire al cuvintelor.

Publicat: 1 noiembrie 2026, 01:52 · Actualizat: 1 noiembrie 2026, 01:52 · Autor: Bogdan Dumitrescu · Categorie: [Utile](https://stiriaz.ro/articole/utile/index.html.md) · Pagina web: https://stiriaz.ro/cum-se-scriu-corect-lasa-ma-sa-te-las-si-selfie-ul-regulile-din-doom3/ · Publicație: Stiri AZ

![Noul dicționar DOOM3](https://stiriaz.ro/wp-content/uploads/2026/11/doom3-1024x683.jpg)

**Pentru scrierea corectă a unei expresii sau a unui cuvânt împrumutat, contează cum îi sunt legate componentele și cum se pronunță finala. Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a treia (DOOM3), permite verificarea formei scrise, a pronunțării și a formelor gramaticale, inclusiv atunci când un termen are o utilizare populară ori familiară.**

## Cratima leagă și expresii întregi

Forma „lasă-mă-să-te-las” are patru cratime. Componentele se rostesc împreună și alcătuiesc o unitate, iar scrierea păstrează această legătură. Numărul semnelor depinde de alcătuirea expresiei, fără o limită generală de una sau două cratime.

Studiul introductiv al dicționarului include „ducă-se-pe-pustii”, precum și exemplul: „n-aude-na-vede-na-greul-pământului”. Sunt construcții mai ample decât formele obișnuite „s-a dus”, „dă-mi” ori „spune-i”, în care apare același semn ortografic.

La cuvintele preluate din alte limbi, verificarea privește raportul dintre literele finale și pronunțarea lor. Într-un interviu publicat de Adevărul.ro, profesoara de limba română Ionela Mircescu explică faptul că articolul hotărât și terminațiile de plural se alipesc cuvântului dacă finala se pronunță așa cum este scrisă.

Astfel se obțin „weekendul”, „bodyul”, „hobbyul” și „hobbyuri”. Regula include împrumuturile a căror ultimă literă este „y”, pronunțată „i”. Diferența dintre grafie și pronunțare cere, în schimb, cratimă în exemplele „site-ul”, „show-ul” și „selfie-ul”. Originea englezească a termenului nu decide singură scrierea.

Mircescu consideră că această regulă se numără printre schimbările cel mai greu de explicat: vorbitorii trebuie să renunțe la grafii folosite multă vreme, iar unii tratează cratima ca pe o soluție valabilă pentru orice împrumut.

## Forma recomandată se verifică separat de obiceiul de vorbire

Ediția din 2021 restrânge, în numeroase cazuri, alegerea între variante și recomandă o singură formă. Exemplele sunt „mănăstire”, „ghimbir”, „tăieței” și „percheziție”. Pentru anumite cuvinte au fost precizate și plurale sau alte forme gramaticale preferate.

La stabilirea recomandărilor au contat folosirea efectivă a cuvintelor, originea lor, tradiția și respectarea regulilor limbii. Specialiștii au cerut inclusiv opiniile profesorilor, redactorilor, editorilor și ale vorbitorilor din domenii diferite.

Verificările practice includ următoarele forme și excepții:

„Binevenit” și „întrucâtva” se scriu fiecare legat, fără spațiu între componente.

Abrevierile din majuscule nu primesc, de regulă, puncte între litere, ca în „NATO” și „ORL”. Grafiile consacrate „P.S.” și „P.P.S.” rămân excepții.

Pentru nuanțe, substantivul „bej” admite pluralul „bejuri”. La „jacuzzi”, forma de plural este „jacuzziuri”.

Pluralul recomandat pentru „ecler” este „eclere”. Mircescu îl compară cu „ecleruri”, forma indicată în ediția a doua.

Pentru „croasant”, pluralul este „croasante”, față de „croasanți” în ediția precedentă. Profesoara explică și schimbarea genului: substantivul a trecut de la masculin la neutru.

La verbele „a așeza” și „a înșela” există în continuare câte două variante admise: „așază” și „așează”, respectiv „înșală” și „înșeală”.

În cazul ultimelor două verbe, Mircescu explică acceptarea variantelor prin evoluția folosirii lor. Ambele forme din fiecare pereche sunt corecte potrivit normei actuale; preferința unui vorbitor pentru una dintre ele nu o transformă pe cealaltă în greșeală.

Dicționarul actualizează, de asemenea, indicații despre accent, pronunțare și forme verbale. Recomandările privesc și felul în care cuvintele sunt rostite ori își schimbă forma în propoziție.

## „Supat” denumește un spațiu, iar „sub pat” rămâne o construcție separată

Institutul de Lingvistică a explicat într-o postare că „supat”, numele spațiului dintre pat și podea, era deja înregistrat în ediția din 2005, cu indicația de termen popular. Cuvântul nu a fost creat pentru ediția din 2021.

Substantivul este neutru și are formele „un supat, două supaturi”. Cu articol hotărât devine „supatul”. Pentru folosirea după o prepoziție, explicația lingvistică oferă enunțul: „Am căutat mingea în supat”.

Construcția „Mingea a căzut sub pat” are altă alcătuire: „sub” este prepoziție, iar „pat” este substantiv, de aceea rămân două cuvinte. Lingviștii amintesc și „subsol” ca exemplu de cuvânt rezultat prin alăturarea unor elemente.

Atestările lui „supat” se găsesc și în Dicționarul tezaur al limbii române. Acestea provin din folclor și din scrieri ale lui Iordache Golescu, Costache Negruzzi, Calistrat Hogaș și Mihail Sadoveanu.

## Registrul familiar nu este potrivit pentru orice document

Despre alegerea termenilor în funcție de împrejurare, Mircescu precizează: „Faptul că un cuvânt apare în DOOM 3 nu înseamnă automat că utilizarea lui este recomandată în orice situație de comunicare.”

Exemplul dat de profesoară este „habarnist”, marcat drept familiar și nepotrivit pentru un document oficial sau un discurs academic. Dicționarul înregistrează și termeni populari ori regionali, între exemple aflându-se „făloșenie”, „găta” și expresia „cu dus și întors”. Indicația de registru trebuie luată în calcul împreună cu forma corectă.

În sens invers, lipsa unei intrări nu dovedește că termenul este greșit. Vocabularul se modifică permanent, iar dicționarul nu îl poate inventaria integral. Nici cuvintele care se formează firesc pornind de la altele nu primesc automat câte o intrare.

## „Dramaturgă” se află printre completările ediției din 2021

Lucrarea elaborată de Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan Alexandru Rosetti” cuprinde peste 3.600 de articole adăugate și peste 3.000 de intervenții asupra normelor sau descrierilor gramaticale. Actualizarea păstrează regulile de bază ale limbii și le completează în raport cu folosirea contemporană.

Între intrările adăugate se găsesc „digitaliza”, „informatiza”, „comorbiditate” și împrumutul „fake news”. Au fost consemnate și denumiri feminine de ocupații, chiar dacă unele circulă încă rar: „dramaturgă” apare alături de „dramaturg”.

„Aș spune că DOOM3 este o oglindă a limbii române contemporane”, spune Ionela Mircescu despre felul în care ediția reflectă vocabularul actual.

Profesoara explică faptul că numeroase completări recunosc cuvinte deja folosite, inclusiv în legătură cu tehnologii, ocupații și obiceiuri noi. Împrumuturile „fake news” și „selfie” circulau înaintea includerii lor; dicționarul stabilește repere pentru scriere, rostire și integrare gramaticală.

În aprecierea sa, preluarea unor termeni precum „software”, „selfie” sau „blog” este justificată când româna nu are un echivalent consacrat ori suficient de precis. Astfel de împrumuturi pot îmbogăți vocabularul și ușura comunicarea internațională.

Mircescu recomandă însă păstrarea cuvintelor românești care exprimă deja clar ideea: „întâlnire” în loc de „meeting”, „termen limită” în loc de „deadline” și „provocare” în loc de „challenge”. Obiecția sa privește înlocuirile inutile, nu împrumuturile în ansamblu.

Pentru intrarea în dicționar, profesoara consideră insuficientă popularitatea de moment pe rețelele sociale. Ea invocă folosirea frecventă și stabilă, depășirea grupului în care termenul a apărut și circulația în registre diferite. Expresiile „a da scroll” și „a da follow” sunt exemple de utilizări ajunse în comunicarea cotidiană, fără ca această răspândire să impună automat consemnarea lor în DOOM.

## Greșelile frecvente se corectează și în construcția propoziției

Despre obiceiul verificării, profesoara formulează următorul reper: „Un dicționar nu este doar o carte în care căutăm cuvinte, ci o carte prin care învățăm să le respectăm.” Ea pune disponibilitatea de a consulta dicționarul înaintea pretenției de a nu greși niciodată.

Mircescu semnalează erori întâlnite inclusiv la persoane cu studii superioare:

- Într-un enunț afirmativ, forma corectă este „Am doar două posibilități”, nu „Am decât două posibilități”.
- Construcția corectă este „cartea pe care am citit-o”; eliminarea prepoziției „pe” produce o greșeală.
- Forma recomandată este „voiam”, nu „vroiam”.
- Se folosește „mi-ar plăcea”, în loc de „mi-ar place”.
- Dezacordul dintre subiect și predicat rămâne o eroare frecventă în exprimare.
- Apar confuzii și la formele pronominale, mai ales la pronumele și adjectivul pronominal de întărire.